Erori cognitive care ne predispun la manipulare

erori cognitive

Știrile false au existat întotdeauna, doar că acum sunt mai vizibile. În primul rând, oricine poate face un site și poate publica orice sub titlul de „știre”. În al doilea rând, multe publicații au scăzut calitatea materialelor publicate în cursa pentru click-uri, cotribuind la avalanșa de informații îndoielnice. În al treilea rând, social media oferă acces oricui la audiențe imense.

Să faci un site și niște reclamă în social media e relativ ieftin. Dacă dispui și de o strategie și un buget mai serios, poți pune la cale adevărate campanii de manipulare.

Știrile false pot fi folosite în diferite scopuri. Partidele pot manipula alegătorii. Companiile pot manipula consumatorii. Există deja exemple documentate de astfel de încercări. Pericolul vine din relele intenții, dar și din faptul că oamenii au mari probleme în a discerne între diferite tipuri de informație.

De exemplu, un sondaj realizat recent în SUA arată că americanii fac cu greu diferența între fapte și opinii. 25% dintre repondenți au clasificat greșit aproape toate afirmațiile pe care le-au văzut și 50% au avut probleme cu o parte dintre afirmații. Doar circa 25% au reușit să identifice corect un fapt sau o opinie în toate cazurile.

Abilitatea de a diferenția între tipuri de articole, de a judeca dacă o sursă e credibilă sau nu, de a „mirosi” un fals este determintă de diferiți factori precum nivelul de educație, expunerea la diferite medii și tipuri de informație sau competențele digitale. Dar nimeni nu este perfect sau imun la fals. Erorile cognitive ne predispun pe toți, într-o măsură mai mică sau mai mare, la a judeca lucrurile eronat.

Giovanni Luca Ciampaglia și Filippo Menczer, cercetători la Universitatea din Indiana specializați în studiul știrilor false, au identificat trei tipuri de biasuri cognitive care contribuie la succesul dezinformărilor.

1. Erorile cognitive pe care le facem la nivel de individ

Creierul e indundat de informație în fiecare zi și inventează scurtături pentru a face față. Scurtăturile sunt utile, dar uneori duc la erori de judecată. De exemplu, oamenii tind să judece o știre după titlu și să o dea mai departe, fără a mai avea răbdare să parcurgă textul sau să verifice sursa informației. De asemenea, oamenii tind să creadă informațiile care sunt compatibile cu ceea ce cred deja și să le respingă pe cele care le contrazic opiniile.

2. Erori la nivel de grup și societate

Suntem influențați de ce cred prietenii noștri și oamenii cu care avem lucruri în comun. Astfel, cercurile noastre din social media devin adevărate „bule” în care ne validăm unii altora aceleași păreri la nesfârșit. Cercetătorii de la Universitatea din Indiana au descoperit că pot ghici ce inclinații politice are un utilizator de Twitter doar analizând părerile prietenilor lui.

3. Erori cognitive determinate de algoritmi

Platformele de social media și cele de căutare folosesc algoritmi pe baza cărora afișează utilizatorilor o informația sau alta. Acești algoritmi favorizează informațiile considerate relevante pentru fiecare utilizator. Aici se formează un cerc vicios: utilizatorul tinde să acceseze informații care îi plac, algoritmul învață și-i afișează tot mai multe informații din aceeași categorie. De asemenea, algoritmii favorizează și conținutul popular, iar ce obține multe clickuri nu e neapărat și ceva de calitate sau adevărat.

Cumulate, toate aceste tipuri biasuri contribuie la răspândirea și popularitatea știrilor false și informațiilor manipulate. Chiar dacă ai impresia că ai discernământ, de multe ori e ușor să crezi ce vrei să crezi, mai ales când totul din jur pare să te conducă spre aceeași concluzie.

E important să realizăm că toți suntem victime ale acelorași tipuri de manipulări – unele intenționate, altele accidentale, și să înțelegem că:

1) opiniile tuturor sunt influențate și confirmate de preferințele personale, de grupul de prieteni și de algoritmi

2) toți avem impresia că avem dreptate și e ușor să ne grupăm în „noi” versus „ei”

3) trebuie să facem un efort conștient și constant să identificăm și să combatem biasurile cognitive – atât la nivel personal, cât și la nivel de societate.

De ce am face un efort să înțelegem? Pentru că altfel o să facă altcineva efortul ăsta pentru noi și o să ne servească pe tavă părerile pe care să le avem și care nu ne servesc neapărat interesele.

Ți-a plăcut? Spune-le și altora:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *