Andrei Ruse: La o sută de pagini scrise, ceva se îmbunătățește (Zest #10)

Andrei Ruse interviu

Andrei Ruse, fondatorul revistei și editurii Hyperliteratura și autorul romanelor Soni, Dilăr pentru o zi și Zaraza, încearcă să facă lucrurile diferit față de cum se fac ele în România. Editura Hyperliteratura oferă drepturi mai mari autorilor și se luptă să le promoveze cărțile prin campanii online și turnee prin țară. Nici ca scriitor Andrei nu se mulțumește cu zona de confort. Spune că nu are un stil al lui pentru că-i place să se reinventeze cu fiecare carte scrisă.

Am vorbit cu Andrei despre noul lui roman (Despre tristetea femeilor frumoase), despre planurile pe care le are cu Hyperliteratura, despre ce autori români ar trebui să citim, dar și despre cum era să rateze cariera de scriitor dacă îi ieșea cea de star rock.

Play & rock on!  🤘


Au fost menționate:

Octavian Soviany, Casa din Strada Sirenelor
Octavian Soviany, Viața lui Kostas Venetis
Radu Aldulescu, Rezidenți în casa visurilor
Adrian Pârvu, Sângele apă nu se face
Nelu Stratone, Rock sub seceră și ciocan
Lucia Hossu-Longin, Oamenii mari care au făcut România Mare
Poveste de cartier, Dana Marijuana în dialog cu scriitorul Andrei Ruse
George Vasilievici, Viseptol
Marin Mălaicu-Hondrari, Apropierea
Marin Mălaicu-Hondrari, Războiul Mondial al fumătorilor


Note interviu:

1:00 Despre campania de crowdfunding pentru „Despre tristețea femeilor frumoase”.

3:58 Cartea asta este un experiment și pentru mine. E o altă lume din bucătăria scrisului. Sunt zece povești fantastice despre așa-zisa frumusețe a femeilor.

7:40 Chiar dacă am publicat până acum trei, patru cărți, n-am lucrat niciodată serios cu un redactor adevărat de carte. Chiar și la editurile mari, am avut mai mult un fel de corector. Sugestiile erau simpliste. Florin Iaru se implică mult și vede textul la potențialul lui maxim. Un redactor nu intervine peste felul meu de-a fi, dar îmbunătățește cu 5-10% fiecare poveste.

10:00 La Hyperliteratura, ne-am propus să dăm drepturi mai mari pentru autori, să facem promovare și să-i ducem prin țară. Am ales oameni care înțeleg bine piața de carte și care știu exact ce oferim noi. Ne dorim să colaborăm cu autori care au avut succes, în primul rând calitativ.

11:20 Nu există cărți neapărat rele. Există cărți pentru toate tipurile de cititori.

12:30 Prozatorul tânăr, nu neapărat ca vârstă, dar care poate nu are experiența necesară, nu-și ține în frâu povestea și personajele, pierde firul epic, are greșeli de exprimare, dialogurile nu sunt realiste. Pot să-mi dau seama din două, trei paragrafe. Un manuscris bun curge și te teleportează imediat în lumea acelui autor.

13:20 Să scriu mai serios am început pe la sfârșitul liceului după ce experimentasem să cânt rock. Formația a suferit modificări și nu a avut succes, așa că am abandonat ideea asta și am început să scriu poezii și povestiri. Am ajuns la cenacluri, l-am cunoscut pe Marin Mincu, care a avut un rol în dezvoltarea mea. Nu a fost în intenția mea să devin scriitor. Scriitor m-am simțit după ce am publicat Zaraza.

14:55 Încerc să fac lucrurile diferit pentru că m-am lovit de multe probleme din partea editurilor. Fiecare autor e diferit, dar la noi lucrurile se fac standard. Mi-am dorit să am o editură unde să am o relație apropiată cu autorii mei.

17:10 Contează foarte mult că facem crowdfunding, că am implicat publicul și că am format o comunitate.

18:57 Unii autori au și o vârstă, eu am probleme cu ei cu deschisul email-urilor, ce să mai vorbim de campanii de promovare. Cred că cei mai mulți nu se pricep. Și, chiar dacă se pricep, sunt puși într-o postură nepotrivită de a-și promova propriile cărți.

20:40 La noi se citește mult mai puțin, dar de scriitori nu ducem lipsă. Se scrie destul de mult, dar se și publică aiurea, fără o viziune.

21:30 Publicul are o oarecare reticență față de autorii români. Romanele pe care le-am recomandat celor care nu erau obișnuiți să citească literatură românească au fost primite foarte bine.

24:40 E foarte important ca lumea să meargă la lansări. Așa se susține turneul de lansare și acolo se vând exemplare. Mâhnirea cea mai mare a scriitorilor e când se duc la lansări cu săli golicioase și au senzația de neatenție a publicului.

27:10 Întotdeauna am urât programul, dar făceam lucruri pentru un salariu ok. Acum am satisfacția că editura crește. Am învățat să echilibrez lucrurile și să mă detașez. După ce-mi fac treaba de editură, două ore mă transpun și-mi scot tot legat de Hyperliteratura din cap și redevin Andrei Ruse scriitorul.

27:50 Scriu noaptea sau dimineața. Oboseala la mine funcționează foarte bine. Sunt mult mai creativ, față de momentul când sunt odihnit, când nu sunt creativ, dar lucrez bine pe partea de redactare și editare.

29:10 La roman, e muncă care ține de continuitate, de rutină. Partea creativă e pe alocuri. Am învățat să mă forțez, chiar dacă nu am chef sau stare. Scriu două rânduri, mai revizuiesc ceva din urmă, ceva tot fac.

30:30 Despre Zaraza. Aveam o cutie imensă de dosare cu personaje. După ce am adunat toate chestiile astea și documentarea era la 90% și orice aș mai fi găsit nu ar fi schimbat povestea, am scris cartea în trei luni, zilnic, în fiecare noapte de la 3 la 8 dimineața. Scrisul nu ia mult, dar îți trebuie liniștea să scrii și să ai în cap proiectul.

37:20 Nu simt niciodată că m-am oprit din a învăța. Nu cred că există stilul meu. Eu mă reinventez de la o carte la alta. Nu-mi plac autorii care au găsit o formulă care le-a ieșit și apoi continuă în chestia aia. Autorii ăia mi se pare foarte plictisitori. Îmi place reinventarea continuă.

38:51 Scrisul e un exercițiu care trebuie să fie continuu. Dacă am îmbunătățit ceva de la o carte la alta este pentru că am zeci și zeci de pagini scrise. Chiar dacă nu va ieși o carte concretă, am încercat să scriu despre orice. La fiecare o sută de pagini scrise, ceva se îmbunătățește în stilul tău, în siguranța pe care o ai, în control, vezi singur anumite chestii.

39:50 Scrisul e felul în care mă exprim eu cel mai bine și mă împlinește. Când am perioade în care nu scriu, nu mă simt deloc bine și nu-mi dau seama de ce. Apoi reiau o poveste și, când o termin, am o energie pe care mulți cred că se duc la terapeut să o găsească. Anumite obsesii sau angoase, odată scrise și bine dezvoltate, mi-au dispărut complet.


Unde poți asculta Zest:

Spotify https://spoti.fi/2BjRRjr
iTunes https://apple.co/2Bg3zvn
Pocketcasts https://pca.st/7ss0
Stitcher http://bit.ly/2G5z4MH
Overcast http://bit.ly/2G4nLEx
PlayerFM http://bit.ly/2WE6gjl

Orice player folosești, nu uita să Subscribe ✅

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *