Da, da, da

da

Săptămâna asta lucrez din SUA, țara unde consumerismul și-a înfipt steagul și și-a construit un imperiu. De la un simplu chelner la președintele țării, aici câștigă cel care știe să vândă mai bine. 

În vizită fiind, am mâncat în oraș de mai multe ori în decurs de câteva zile. Și am observat un fenomen. Pe parcursul mesei, chelnerii, și nu numai, trec pe la masa ta de multe ori să te întrebe dacă totul e în regulă. Și întreabă emfatic, cât să te determine să dai sănătos din cap și buze în semn de “da”.

Mi-a amintit de abordarea pe care o au cei care strâng fonduri pentru diferite cauze pe la ieșirile din metrou. Cred că UNICEF sunt cei mai activi. Dacă sunt bine pregătiți, prima întrebare pe care o vor adresa e ceva la care nu poți să nu răspunzi cu “da”. Fiți atenți și vedeți dacă nu e așa.

“What nice service!” a remarcat o colega după ce o a treia persoană trecea pe la masa noastră că ne întrebe “Is everything alright?”. Sigur, e politețe. Dar îndrăznesc să demasc o tehnică bine cunoscută și mult folosită în vânzări, marketing, copywriting și orice ține de persuasiune.

Regula zice așa: determină-i pe oameni să zică multe “da”-uri mici și vor fi mai predispuși să fie de acord cu tine și în lucruri mai mari. Mai general, provoacă un comportament care e consistent cu ce vrei să obții. 

Se face că oamenii vor să fie de acord cu ei înșiși. Ideile lor trebuie să fie coerente, altfel apare un disconfort cognitiv (ugh!). Așa că dacă îi iei cătinel și-i convingi să zică “da” la lucruri mici, care au legătură cu lucrul mare, ai șanse mai mari să fii convingător. Să vinzi. Să obții un bacșiș mai mare. Să iei un review mai bun.

Știind șmecheria, mă distrez uneori răspunzând cu “nu” la întrebări de genul “credeți că educația e importantă?” sau “credeți că e important să salvăm copiii de la *situație negativă*?”. Primesc priviri confuze. Evident că ar trebui să zici “da”. Și, înainte să te dezmeticești, ai și semnat hârtia că dai banul.

Normal că jmecheria nu ține de fiecare dată și nu e suficientă să muți munți. Și nici nu zic s-o folosiți la rele. Dar observați fenomenul și, de ce nu, folosiți-l pentru scopurile voastre egoiste, dar nobile.

Bonus, puțin entertainment de prin opșdoi.

Sursă foto: Flickr / Joe Crimmings

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *