Știi reclamele alea enervante care te urmăresc peste tot? Sau recomandările pe baza cumpărăturilor pe care le faci sau a site-urilor pe care le vizitezi?
Există diferite metode prin care companiile te pot urmări și pot înregistra informații despre comportamentul tău. Unele, vechi, altele, noi și surprinzătoare. Cred că e interesant și important să le știm pentru că informațiile astfel colectate sunt folosite în scopuri comerciale. Măcar să știm de ce cumpărăm, dacă tot cumpărăm. Listă inspirată de aici.
1. Cookies – „Prăjiturelele” există de prin anii ’90 și sunt bucăți de cod care se instalează la tine pe device odată ce vizitezi un website. Cookie-ul înregistrează ce faci și trimite informații către un server: date de autentificare, preferințele utilizatorului, alte site-uri vizitate etc. Cookie-urile sunt folosite pentru a-ți memora preferințele și a-ți face navigarea pe internet mai ușoară, dar și pentru a-ți urmări mișcările și afișa reclame considerate relevante pe baza comportamentului tău.
2. Profiluri generale de autentificare – Să zicem că, din comoditate, te autentifici pe mai multe site-uri cu contul de Google sau de Facebook. Asta le dă automat acces la informații despre comportamentul tău: căutări, pagini vizitate, clipuri vizionate etc. Dacă stai prost cu memoria, uite câte știe Google despre tine.
3. Pixels – Cod adăugat de administratorii site-urilor la ei pe pagini pentru a înregistra comportamentul utilizatorilor: ce pagini vizitezi, ce click-uri dai, ce adaugi în coșul de cumpărături, când te întorci etc. Informațiile sunt trimise către platformele de advertising, cum ar fi cea a Facebook, și folosite pentru a-ți afișa reclame.
4. Liste de contacte – Advertiserii pot încărca liste cu datele clienților lor, și nu numai, pe diferite platforme, pentru a le ajuta să te recunoască atunci când le accesezi.
5. Tehnici de identificare a browserului – Poți fi identificat prin caracteristicile unice ale browserului sau sistemului de operare. Atunci când încarci o pagină, transmiți automat anumite informații pe care pagina respectivă le poate analiza și înregistra: adresa IP, rezoluția ecranului, fonturile instalate, exstensiile de browser etc. Pe baza lor, pot construi un profil unic prin care te pot identifica, chiar dacă dai delete la cookies și nu ești autentificat.
6. Amprenta – Tot mai multe device-uri permit autentificare cu ajutorul amprentei. Informația poate fi corelată între device-uri și poți fi identificat și urmărit chiar și dupa ce dai sign out.
7. Codul de identificare al telefonului – Chiar dacă aplicațiile de pe smartphone nu folosesc cookies, poți fi identificat printr-un cod unic care este corelat cu device-ul și transmis către advertiseri.
8. Audiențe similare – Platformele de advertising permit afișarea reclamelor către persoane care au lucruri în comun cu publicul lor țintă: locația, vârsta, interese, pasiuni etc.
9. Alte căi de urmărire și targetare: date privind locația conținute de fișierele foto încărcate în social media, coduri de urmărire folosite de furnizorii de internet, identificarea facială și semnale ultrasonice emise de magazine, site-uri sau televizor și înregistrate de aplicații (cărora le-ai dat acces la microfon).
Începe să sune a SF? Când vine vorba de vânzări și profit, companiile pot fi inventive. Și cu cât au mai multe informații despre tine, înregistrate la momentul potrivit, cu atât te pot convinge mai ușor să le cumperi produsul. Uneori poate nici nu știi de ce ai făcut o alegere.
Unele metode de urmărire pot fi combătute, dacă vrei:
- Dezactivează opțiunea de „reclame personalizate” sau „reclame bazate pe date de la parteneri” din platforme precum Google, Twitter sau Facebook
- Resetează-ți periodic ID-ul smartphone-ului
- Folosește extensii de browser care blochează o parte dintre metodele de tracking
- Folosește adblocker
- Folosește VPN
Deși reglementări precum GDPR încearcă să protejeze cât mai mult consumatorii de folosirea abuzivă a datelor lor personale, multe dintre metode sunt greu de urmărit, iar tehnologia le face din ce în ce mai sofisticate.
Cred că trebuie să ne obișnuim cu ideea că ceea ce facem online este urmărit și folosit. Și că online-ul și offline-ul se contopesc din ce în ce mai mult. Ce putem face este să înțelegem că aceste mecanisme există și, dacă vrem, să încercăm să luăm decizii de cumpărare mai puțin impulsive. Sau putem să ne bucurăm că cineva se chinuie să ne cunoască mai bine decât cel mai bun prieten și să ne dea pe tavă toate produsele pe care nici nu știm că le vrem.