Majoritatea profesioniștilor din zona de knowledge work petrec astăzi mai multe ore scriind și citind decât în ședințe, ceea ce face scrisul o activitate importantă pentru buna funcționare a oricărui business. În același timp, scrisul devine din ce în ce mai automatizat, proces care vine cu o serie de noi provocări.
În aprilie 2026, am realizat un sondaj pentru a înțelege cum percep profesioniștii scrisul la muncă: obiceiuri, provocări, implicații pentru business și oportunități de îmbunătățire. Au răspuns 71 de persoane, iar acest articol sintetizează principalele concluzii.
Sondajul a fost realizat în limba engleză de Sabina Varga, în calitate de expert independent, iar versiunea originală a articolului poate fi accesată aici: Writing at Work Survey 2026
Concluziile, pe scurt:
- Scrisul este o parte semnificativă a muncii: aproape 58% dintre respondenți petrec peste 6 ore pe săptămână scriind, iar 64% petrec peste 6 ore citind la muncă. Dominante sunt formatele scurte și comunicarea frecventă.
- Oamenii înțeleg valoarea scrisului, dar nu au repere clare: 87% cred că scrisul bun îmbunătățește performanța businessului, dar 80% spun că echipele nu au un standard pentru ce înseamnă asta.
- AI este folosit pe scară largă, dar nu este pe deplin de încredere: 79% folosesc instrumente AI pentru scris, dar încrederea medie în rezultate este de doar 3 din 5.
- În același timp, profesioniștii resping în egală măsură textele neglijente și pe cele prea finisate.
Eșantionul sondajului: 84% au peste 11 ani de experiență, 96% au studii superioare, iar respondenții lucrează în principal în industrii precum tehnologie, marketing, finanțe, media, comunicare și consultanță (mai multe date demografice la final). Studiul nu este reprezentativ pentru întreaga forță de muncă, dar reflectă provocări recurente și oportunități reale de îmbunătățire.
Cât timp petrec profesioniștii scriind și citind la muncă
57,8% dintre respondenți petrec cel puțin 6 ore pe săptămână scriind la muncă, iar 32,4% depășesc 10 ore.
Majoritatea profesioniștilor nu lucrează la texte lungi, ci produc un flux continuu de comunicări operaționale, de multe ori sub presiunea timpului.
Cele mai frecvente formate sunt:
- emailuri — 91,5%
- mesaje chat — 80,3%
- documente interne — 63,4%
- prezentări — 56,3%
- postări social media — 54,9%
- conținut extern — 52,1%
Aproximativ 80% spun că se simt presați de timp cel puțin uneori când scriu, iar 43,7% se simt astfel frecvent sau foarte frecvent.
Cititul ocupă și mai mult timp: 63,8% petrec peste 6 ore pe săptămână citind materiale legate de muncă, iar aproape o treime depășește 10 ore.
Scrisul la muncă nu este o activitate secundară. Pentru majoritatea profesioniștilor, este principalul mod de comunicare și colaborare. Ca urmare, eficiența lui are un impact direct asupra businessului.
Cele mai mari probleme de scriere la muncă
Întrebați care sunt cele mai mari trei provocări, respondenții au indicat în special probleme de concizie, organizare și încredere:
- textul devine prea lung — 42,3%
- dificultatea de a începe — 36,6%
- lipsa persuasiunii — 29,6%
- lipsa clarității — 25,4%
- ton nepotrivit — 23,9%
- structură slabă — 21,1%
- lipsa încrederii — 21,1%
Într-un sondaj similar pe care l-am realizat în 2020, principalele probleme erau concizia, creativitatea și claritatea. Acestea persistă, dar persuasiunea și indecizia urcă în top.
Costurile scrisului ineficient în business
80% dintre respondenți estimează că pierd cel puțin o oră pe săptămână din cauza scrisului ineficient — al lor sau al altora. 30% pierd peste 4 ore pe săptămână.
Pe parcursul unui an de lucru, asta înseamnă între 1 și 5 săptămâni de muncă pierdute per persoană. La nivel de echipă sau organizație, costul devine greu de ignorat.
Consecințele raportate includ:
- întârzieri — 85,7%
- lipsă de aliniere între oameni sau echipe — 74,3%
- oportunități pierdute — 58,6%
- decizii greșite — 34,3%
În plus, 53% spun că o parte semnificativă din munca lor presupune interpretarea a ceea ce au vrut alții să spună.
Scrisul bun influențează performanța businessului
87,3% dintre respondenți sunt de acord că scrisul bun îmbunătățește performanța businessului, inclusiv 54,9% care au ales nivelul maxim de acord. Doar un respondent a fost în dezacord.
Este una dintre cele mai clare concluzii ale studiului: calitatea scrisului este percepută ca un factor real care influențează rezultatele.
Respondenții au fost clari și în privința calităților care contează în scrisul eficient la muncă:
- claritate — 88,7%
- structură — 60,6%
- concizie — 46,5%
- acuratețe — 42,3%
- ton — 33,8%
- persuasivitate — 25,4%
Claritatea este, practic, valoarea asupra căreia putem cădea de acord. Structura și concizia, care fac claritatea posibilă, urmează îndeaproape. Persuasiunea apare ultima, ceea ce sugerează că mulți profesioniști o văd ca efect al unui text bun, nu neapărat ca punct de plecare.
Există însă o problemă importantă: deși profesioniștii sunt în mare parte de acord asupra principiilor scrisului eficient, tot ei raportează o lipsă de standarde la nivel de echipă.
Lipsa standardelor de scriere în echipe
Aproximativ 80% dintre respondenți sunt de acord că majoritatea echipelor nu au standarde clare privind ce înseamnă scrisul bun.
Două întrebări ulterioare ajută la explicarea problemei. Cum au învățat respondenții să se exprime în scris? 63,4% au învățat în practica muncii, 62% se consideră autodidacți și doar 18,3% au urmat vreodată un curs de scriere.
Cu alte cuvinte, standardele de scriere sunt mai degrabă prinse din mers decât predate. Fiecare profesionist vine cu propriul cadru, format în mediile anterioare de lucru (sau nu). Fără training, exemple și feedback, confuzia devine norma.
Când au fost întrebați ce și-ar dori cel mai mult să îmbunătățească la propriul scris, respondenții au menționat:
- structura — 47,9%
- persuasiunea — 43,7%
- încrederea — 38%
- claritatea — 35,2%
- concizia — 29,6%
- editarea — 25,4%
Toate aceste abilități au nevoie de un cadru clar, ideal comun, pentru a se dezvolta.
Scrisul cu AI la muncă: impact, beneficii și limite
Aproape 79% dintre respondenți folosesc AI pentru scris sau editare la muncă, dintre care 45% îl folosesc frecvent.
ChatGPT este instrumentul principal, menționat de 57,8% dintre cei care au numit un tool, urmat de Claude (25%), Gemini (15,6%) și Copilot (14,1%). Mulți folosesc mai multe instrumente.
Efectele raportate sunt mixte:
- scriu mai repede — 44,1%
- textele sunt mai structurate — 41,2%
- se bazează pe AI mai mult decât și-ar dori — 27,9%
- textele sună mai generic — 26,5%
- petrec prea mult timp editând outputul AI — 25%
- textele sunt mai clare — 20,6%
- textele sună mai credibil sau mai sigur — 19,1%
Impactul general este perceput astfel:
- pozitiv — 40,6%
- mixt — 37,7%
- fără impact — 15,9%
- negativ — 5,8%
Când au fost rugați să își evalueze încrederea în calitatea textelor asistate de AI, pe o scară de la 1 la 5, media a fost 3,03. Doar o treime a oferit scoruri de 4 sau 5.
Concluzia: AI te poate ajuta să scrii, dar nu te face automat credibil.
Cititorii resping textele dezorganizare sau prea finisate
Sondajul a întrebat și ce îi frustrează cel mai mult pe respondenți în textele altora. Primele două răspunsuri, la egalitate cu 47%, au fost „structură slabă” și „text artificial sau prea finisat”. Au urmat textele vagi (44,3%), cele lipsite de concluzie (42,9%) și cele prea lungi (34,3%).
Cu alte cuvinte, profesioniștii resping atât textele neglijente, cât și pe cele prelucrate excesiv. Prin urmare, finisarea nu face automat un text mai bun, mai ales dacă oamenii suspectează că a fost generat de AI. Ce caută oamenii, de fapt, e un echilibru: substanță bine structurată.
Ce ar trebui să îmbunătățească profesioniștii, echipele și organizațiile
Ca strateg de content, acestea sunt principalele mele concluzii din studiul Writing at Work 2026:
Pentru profesioniști, prioritățile de dezvoltare s-au schimbat. Corectitudinea gramaticală, prezentă în sondajul meu din 2020, este în mare parte rezolvată, mai ales datorită tool-urilor. Observ însă în practică o reacție interesantă: uneori profesioniștii fac greșeli intenționat pentru a demonstra că sunt umani. Conform acestui studiu, abilitățile care creează astăzi avantaj competitiv sunt structura solidă (fără suprafinisare), tonul încrezător, persuasiunea, claritatea și concizia.
Pentru liderii de echipă (din content, marketing, dar nu numai), lipsa standardelor este cea mai clară oportunitate de acțiune. 80% dintre profesioniști spun că echipa lor nu are o definiție comună pentru scrisul bun. Acest lucru poate fi corectat prin norme scrise, exemple, training și feedback. Astfel, pot fi reduse consecințele scrisului ineficient.
Pentru antreprenori, merită reținut că o majoritate covârșitoare a profesioniștilor seniori corelează scrisul cu performanța businessului. Aceiași profesioniști raportează pierderi semnificative de timp din cauza comunicării scrise ineficiente. Trainingul pe standarde comune și eficiență în scris este o investiție care poate reduce întârzierile și îmbunătăți colaborarea și deciziile.
Pentru cei care dezvoltă tool-uri, datele indică două zone încă insuficient dezvoltate: instrumente care ajută oamenii să se organizeze înainte să scrie (structură, framing, cum să începi) și instrumente care ajută echipele să dezvolte și aplice standarde comune.
Concluzie: scrisul la muncă are nevoie de ghidaj mai clar
Scrisul la muncă a devenit simultan mai important (prin dezvoltarea telemuncii) și mai automatizat (prin dezvoltarea tehnologiei). Automatizarea a rezolvat parțial unele probleme, precum gramatica și structura, dar a amplificat altele, precum tonul artificial și nevoia crescută de editare.
Profesioniștii folosesc tehnologia pentru a-și eficientiza scrisul, dar duc lipsă de standarde și ghidaj la nivel de business.
Despre studiu
Acest sondaj a fost creat și realizat de Sabina Varga, în calitate de expert independent, în aprilie 2026. 71 de profesioniști au răspuns la chestionarul online distribuit prin social media și email.
Date demografice
84% dintre respondenți au peste 11 ani de experiență profesională, iar 73,3% au roluri de specialist, manager, director sau executive. Industriile reprezentate includ tehnologie (26,8%), marketing și publicitate (15,5%), finanțe (8,5%), media (7%), nonprofit (7%), profesii creative și consultanță, printre altele. Eșantionul este predominant feminin (71,4%) și mid-career: 60,6% au între 35 și 44 de ani. Numărul de răspunsuri valide variază de la întrebare la întrebare, deoarece unele au fost opționale.
Notă: Rezultatele sunt un semnal orientativ dintr-un eșantion de profesioniști cu experiență solidă, puternic concentrați în knowledge work. Rezultatele sondajului nu reprezintă întreaga piață a muncii.
Despre autor
Sabina Varga este specializată în scris și content marketing. Lucrează cu companii B2B pe strategie de conținut, standarde editoriale și training aplicat nevoilor specifice ale echipelor.
- Website: https://sabinavarga.com/ | https://blacusens.ro/
- Contact: sabina@sabinavarga.com
Dacă citezi sau menționezi acest studiu, un link către acest articol (sau cel în limba engleză) este apreciat.