Ina Țăranu-Hofnăr: Oamenii sunt cei care mă fac să scriu (Zest #7)

Interviu Ina Țăranu-Hofnăr


Ina Țăranu-Hofnăr este freelance writer, blogger și storyteller. A creat o comunitate în jurul blogului ei, inoza.ro, pe care o ține aproape cu povești scrise cu sinceritate și amuzament. De-a lungul timpului, Ina a scris pentru publicații online, emisiuni tv, campanii publicitare și nu numai, dar a decis de câțiva ani să fie propria ei șefă.

Mi-a spus cum e să fii freelance writer, cum a scris o carte într-un timp foarte scurt, dar și două povești emoționante care au încurajat-o să continue să scrie în momente dificile.

Play! ▶


Note episod:

1:05 Viața de freelance writer e haotică. Ce își imaginează societatea că fac freelance writerii nu corespunde cu realitatea. Dar n-aș schimba experiența pentru o viață de angajat. Eu sunt cel mai bun șef pentru mine. Toate problemele pălesc în fața faptului că ai libertate.

2:50 Proiectele vin către mine pentru că am un blog. Oamenii mă citesc pe blog, le place stilul pe care îl abordez și vin spre mine cu proiecte care cred că mi se potrivesc.

4:05 Credibilitatea e foarte importantă pentru mine. Prefer să împrumut bani o lună, în cel mai rău caz, și să refuz un proiect care nu mă reprezintă. Asta e o mare problemă în piața online-ului, foarte mulți oameni își compromit imaginea pentru bani.

5:00 Scriu despre ceea ce mă preocupă. Nu am subiecte comode de multe ori, dar e mai important pentru mine să transmit un mesaj, decât să-mi creez o imagine de zână zen.

6:33 Unul dintre articolele pe care le-am scris greu la momentul respectiv este despre depresie. Feedback-ul în privat a fost covârșitor. Am primit mesaje de la oameni care mi-au spus că articolul respectiv le-a schimbat viața. Da, trebuie să scriu despre lucrurile despre care nu prea se scrie.

8:11 Cuvintele sunt evenimente. Schimbă lucrurile, transformă lucrurile. Un text poate fi un eveniment în viața cuiva. E ca și cum ar fi avut o întâlnire cu cineva care i-a spus lucruri profunde și l-a determinat să schimbe ceva.

9:57 Sunt o poptimistă. Adică optimistă-pesimistă, dar p-ul e mic. Am multe texte prezentate într-o manieră amuzantă, dar care la momentul respectiv fuseseră drame. Cred că avem nevoie să ne menținem o doză sănătoasă de optimism și încredere.

12:00 Nu am o viziune de artist chinuit. Dar cred că scrisul, ca orice act creativ, e destul de dificil. Dar nu mă văd făcând altceva, pentru că asta știu să fac. Sunt povestitor. Cumva, scrisul m-a ales pe mine și acum, asta e, trebuie să devenim prieteni.

15:40 Scrisul se învață. E nevoie de talent, dar, mai degrabă decât de talent, e nevoie de o chemare. „Hard work beats talent, when talent fails to work hard.”

18:15 Despre cum a scris Cum am devenit YouTuber într-un timp foarte scurt.

21:15 Să scrii bine înseamnă să miști omul care tocmai te-a citit.

22:21 Despre experiența de scenarist de tv.

26:00 Experiențele mele de viață sunt feminine. Mă bucur când mă citesc bărbații, dar scriu pentru femei pentru că sunt femeie. […] Când citesc despre diferite chestii care trezesc ceva în mine, îmi notez niște idei. Am un plan editorial, dar nu mă țin de el, câteodată pentru că nu simt să scriu despre subiectul respectiv sau pentru că apare alt subiect.

28:15 Dacă descopăr că cineva face ceva mai bine ca mine, mă reorientez. Nu din narcisism, ci pentru că trebuie să-ți găsești zona, nișa și vocea ta.

29:00 Sună a clieșeu, dar să citească și să scrie. Să accepte că o să scrie prost. Să-și dezvolte un obraz puțin mai gros. Să-și găsească publicul lui, oamenii care îl citesc. Să nu încerce să se adreseze tuturor și nimănui.

34:14 Despre interviuri. Am învățat câteva lucruri din greșeli, cum ar fi să nu pui întrebările incomode de la început. Fac foarte mult research și încerc să nu pun întrebările care au mai fost puse, pentru că obții aceleași răspunsuri.

35:56 Cred că mai degrabă decât ceea ce am citit, mă influențează faptul că scriu pentru mine, un fel de terapie prin scris. Public foarte puțin din tot ce scriu de fapt, dar partea aia în care tot scriu și scriu și mă citesc din urmă îmi influențează modul în care abordez scrisul.

36:40 Două povești care nu mi-au influențat felul de a scrie, ci m-au influențat să scriu.

40:38 Cred că empatia față de propria persoană e cea mai mare problemă cu care ne confruntăm.

Au fost menționate:

The Marvelous Mrs. Masel
Rejected Princesses
Kurt Vonnegut
Jeffrey Eugenides
Andrei Pleșu, Despre frumusețea uitată a vieții
Așteptându-l pe Bojangles, Olivier Bourdeaut
Femei care aleargă cu lupii. Poveşti şi mituri ale arhetipului femeii sălbatice, Clarissa Pinkola Estés

Ți-a plăcut? Trimite cuiva interesat:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *