Simona Antonescu: Dacă încă mai cauți fericirea, citește (Zest #35)

Interviu Simona Antonescu


Simona Antonescu s-a apucat de scris târziu, deși știa de la 12 ani că vrea să fie scriitoare. La presiunile familiei, a studiat chimia și a avut diverse joburi, în timp ce și-a crescut fiul. Scrisul a fost amânat pentru când va avea timp, poate chiar la pensie. Când fiul ei a anunțat-o că, gata, merge singur în vacanță, și-a dedicat tot timpul liber scrisului.

Scrie cu disciplină, și se vede. A publicat Fotograful Curții Regale în 2015, pentru care a câștigat premiul de debut al editurii Cartea Românească. Au urmat Darul lui Serafim (Polirom, 2016), Hanul lui Manuc (Polirom, 2018), Ultima Cruciadă (Polirom, 2019) și o serie de volume pentru copii (Nemira).

Simona mi-a povestit despre pasiunea și dorința pentru scris care nu au părăsit-o niciodată, despre personajele care stau cu ea în cameră când scrie – însoțite uneori și de cititori, despre emoțiile publicării primei cărți și organizarea de care e nevoie pentru a continua. Play! ▶


Note interviu:

  • Nu mă așteptam să public atât de repede prima carte. Am trimis manuscrisul în septembrie și în câteva luni era publicată. Am câștigat concursul de debut de la Cartea Românească și a fost unul dintre cele mai frumoase momente din viața mea. Nu o să uit niciodată telefonul acela și nu-mi venea să cred.
  • La primele întâlniri cu cititorii am fost cam bătăioasă pentru că mă așteptam să fie oameni în sală care să-mi spună ce nu a fost bine în carte. Mi se părea că sunt o mare impostoare. Era doar teamă.
  • Nu mă gândeam că Fotograful Curții Regale va deveni o carte și nu credeam că o să o citească cineva. Când am văzut primii cititori în librărie, mi-a fugit pământul de sub picioare.
  • Personajele stau pe fotoliile din cameră când scriu, sunt foarte vii pe lângă mine. La a doua carte, era și câte un cititor pe acolo. A fost deranjant un pic, dar la următoarea, la Hanul lui Manuc, cititorul nu a mai fost acolo.
  • Hanul lui Manuc este cartea la care simțeam că am nevoie de multă răbdare. Am pus în ea foarte mult din relațiile din familie mea. A fost ca și cum vorbeam iar cu bunica mea.
  • Hanul lui Manuc este dedicat bunicilor mei, iar Doftoroaia satului este bunica mea. Mi-a fost ușor să scriu alocând unui personal un om real.
  • Ruxandra este personajul în care am pus toată revolta de la 12-13 ani, care era în plin război cu părinții. Voiam să fiu scriitor, iar ei, să fiu inginer chimist.
  • Scrisul a fost amânat pentru pensie. Nu vedeam nicio soluție să scriu mai repede. Când m-a anunțat fiul meu că el nu mai petrece vacanța cu noi, am zis, foarte bine, eu fac altceva cu concediul ăsta: mă apuc de scris.
  • O carte emană sentimentul pe care îl are scriitorul atunci când o scrie.
  • Scriu în timpul liber, în weekenduri și în concedii. După Fotograful Curții Regale, când am văzut că oamenii citesc cartea, am renunțat la plecări câțiva ani. Este un lucru pe care mi l-am dorit foarte mult și mi se pare la fel de relaxant ca un concediu.
  • Sunt foarte organizată și asta m-a ajutat în rutina scrisului.
  • Pierd noțiunea timpului și sunt foarte matinală când intru într-o carte. După 3-4 weekenduri chinuitoare, mă așez la masă la 7-8 dimineața și mă ridic seara, fără să-mi dau seama cât timp a trecut. Într-un weekend bun, scriu 15-16 pagini.
  • Mi-a fost greu cu primul volum din seria pentru copii, Istoria povestită, pentru că nu eram convinsă că reușesc să mă încadrez în vârsta respetivă, 7-10 ani. După ce am învățat regulile, a mers foarte ușor.
  • Un scriitor trebuie să fie foarte empatic, pentru că altfel nu se recunoaște nimeni în ceea ce scrii.
  • Pe lângă empatie, ajută disciplina. Dacă scrii doar când îți vine inspirația, nu o să reușești să duci o carte la bun sfârșit. Inspirația vine când te trezești de dimineața, îți faci cafeaua, închizi ușile și stai cu foaia albă de hârtie.
  • Nimic nu este permanent la scris. Este posibil să nu scrii cinci ani pentru că nu a venit timpul să scrii o carte.
  • Cititul umple un gol din sufletul omului și îmbogățește foarte mult imaginația, pe care apoi o poți folosi la orice.

Unde poți asculta Zest:

Spotify https://spoti.fi/2BjRRjr
iTunes https://apple.co/2Bg3zvn
Pocketcasts https://pca.st/7ss0

CastBox http://bit.ly/2UZRjdc
Stitcher http://bit.ly/2G5z4MH
Overcast http://bit.ly/2G4nLEx
PlayerFM http://bit.ly/2WE6gjl

Orice player folosești, nu uita să Subscribe ✅

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *