De la omidă la fluture: Cum să editezi un text să sune bine

“I am a lousy copywriter, but I am a good editor.” – David Ogilvy

Fundalul pozei de mai sus e scrisul. Fluturașul diafan e textul după editat. Pentru că scrisul efectiv e doar primul pas din proces. Rescrisul, tăiatul, corectatul și rearanjatul sunt toate parte (și una importantă) din drumul de la tastatură la ochii lumii.

Puțini sunt cei care pot scrie din prima o copie perfectă a ceea ce și-au dorit să spună. Spuneam în articolul ăsta despre frica de scris și publicat că mulți sunt speriați de ideea de a-și pune gândurile pe pagină pentru că nu sună bine. Dar niciodată nu sună bine din prima. De multe ori descoperi că argumentele sunt slabe, scrisul nu e cursiv, ai folosit prea multe cuvinte pompoase, că suni ca un doctor docent sau un copil de clasa a 4-a – sau amândouă la un loc.

Realitatea e că oricât de multă experiență ai avea cu scrisul, prima ciornă va fi fasole bătută. Oricine spune că scrie bine din prima e probabil doar leneș. Întotdeauna există îmbunătățiri pe care le poți aduce unui text și e recomandat să revii asupra a ceea ce ai scris de câteva ori (și chiar în zile diferite).

Așa că așază-te la tastatură, începe să scrii și nu-ți bate capul cu forma. Scrie tot ce ai de zis, oricum iese, și ne ocupăm de restul după.

Adică acum. Ai pus totul pe foaie? Sigur? Bine. Să trecem la editat. Editatul are de-a face cu corectarea greșelilor de gramatică și punctuație, dar și cu verificarea textului din punctul de vedere al logicii, conciziei, cursivității și mesajului transmis. Editatul transformă acel ceva ce nu sună bine într-un text pe placul tău și al cititorului. Și eu îți propun următoarele:

Taie cel puțin 10% din textul inițial. Știu, doare, dar e necesar. „I didn’t have time to write a short letter, so I wrote a long one instead,” spunea sugestiv Mark Twain. E greu să fii concis, mai ales când pui prima dată textul pe foaie. Trebuie să revii asupra lui cu un ochi critic și să tai cuvinte în plus, idei și chiar paragrafe. Regula lui Stephen King este că ciorna a doua trebuie să fie cu cel puțin 10% mai scurtă decât prima.

Întreabă-te: are sens textul fără cuvântul/propoziția/ideea asta? Dacă răspunsul este da, taie fără milă. Cu cât reușești să fii mai concis, cu atât te vei face mai ușor înțeles.

Câteva cuvinte pe care le poți elimina fără regrete: foarte, destul de, faptul că,  lucruri, chestii, adjective – rareori necesare.

Rearanjează ideile. Textul trebuie să aibă un flux logic. Când scrii prima ciornă, ideile îți vin amestecat, însă trebuie să le descâlcești și să le dai o structură. Începe prin a introduce subiectul (la ce să se aștepte cititorii?), apoi prezintă ideile una câte una, pe paragrafe. Paragrafele pot fi scurte sau lungi (dar nu mai mult de 6-7 rânduri) și trebuie să aibă și ele o logică internă.

Încearcă să nu sari de la una la alta. Dacă ai început să vorbești de prețul merelor, termină ce ai de zis pe tema asta și apoi treci la calitatea perelor. Revino la fiecare abia în final, pentru a concluziona.

Iată câteva variante să-ți structurezi textul:

• De la mic la mare: pornești de la un exemplu concret pentru a demonstra o idee generală
• De la mare la mic: pornești de la o idee generală și o confirmi/infirmi cu diferite argumente și exemple
• De la problemă la soluție
• De la cauză/cauze la efect/efecte
• Descrierea unui fenomen (loc, idee, produs etc.), trecând pe rând prin caracteristicile importante
• Cronologic

E indicat să te gândești la structură și înainte să scrii, însă abia după ce vezi toate ideile pe foaie poți pune fiecare propoziție la locul ei.

Scurtează frazele și adaugă ritm. Dacă nu poți citi o frază pe o singură respirație, e prea lungă. Frazele lungi sunt greu de urmărit și obosesc cititorul. Taie-le în două sau vezi dacă e necesar tot ce zici acolo. De asemenea, încearcă să alternezi propozițiile lungi cu cele scurte, pentru a da ritm textului.  

Activează diateza pasivă. “Deciziile se iau la vârf” (diateză pasivă) vs. “Conducerea ia deciziile” (diateza activă). Diateza pasivă e impersonală pentru că nu spune cine face acțiunea. Uneori nu o poți ocoli, dar dacă o folosești prea mult (și vei fi tentat să faci asta ca să nu sune prea incisiv) iese un text vag și călduț. Când observi diateza pasivă întrebă-te “cine face acțiunea asta?”. Dacă găsești un responsabil, pune-l pe foaie.

Mătură repetițiile. La prima ciornă, repetițiile sunt inevitabile. Vorbești despre un subiect și ai tendința să folosești aceleași cuvinte de două-trei ori pe propoziție/paragraf. Vino cu tolba de sinonime și înlocuiește cuvintele care se repetă prea des în tot textul sau prea aproape unul de altul. Dacă nu găsești sinonime, caută un alt mod de-a exprima ideea.

Ai grijă la greșelile de tipar. Sunt ca niște purici. Nu-i vezi, se strecoară peste tot și când te prinzi ai făcut deja buba. Parcurge textul la o viteză mai mică, ca un copil care învață să citească. Ajută și diferitele tool-uri din Word sau alte softuri online care verifică ortografia, însă nu sunt perfecte.

Pune virgulele la locul lor. La virgule sunt multe reguli. Ce te rog eu frumos e să nu pui virgulă între subiect și predicat.

Citește cu voce tare. O să-ți fie lene să faci asta, dar e un test foarte bun pentru cursivitate. Sunt locuri unde te poticnești? Fraze care nu sună bine? Cuvinte de care te împiedici? Mai lucrează un pic acolo.

Lasă-l un timp. Când petreci prea mult timp cu un text, începi să nu mai vezi pădurea din cauza copacilor și invers. După primele runde de editat, fă-ți o cafea, lucrează la altceva o perioadă și lasă textul să respire. Câteva ore e bine, o zi e și mai bine. Ai nevoie să te detașezi de ce ai scris o perioadă să poți să privești textul cu ochi noi și să faci ultimele modificări.

“It is no sign of weakness or defeat that your manuscript ends up in need of major surgery. This is a common occurrence in all writing, and among the best writers.” – The Elements of Style

Nimeni nu e perfect în general, și în ale scrisului în particular. Dacă ai făcut toți pașii ăștia, probabil că prima ciornă s-a transformat deja într-un fluturaș drăguț, gata să-și ia zborul. Nu trebuie să fie un text extraordinar, nici o operă de artă sau un tratat științific. Trebuie doar să transmită ce ți-ai propus și să aibă o formă decentă.

Editatul se aplică de la cel mai stufos roman la o prezentare în PowerPoint sau un email. Orice scrii, citește de 2-3 ori și fă un pic de ordine înainte să-l scoți în lume. Lumea îți va fi recunoscătoare. Și, cine știe, poate prinzi și puțin drag de scris :).