Azi se face un an de când am publicat primul articol pe BlacuSens. Am pornit site-ul ăsta din trei motive: 1) aveam nevoie de un loc unde să fac lucrurile așa cum îmi place mie, 2) voiam să scriu despre ce mă pasionează din punct de vedere profesional, 3) într-o mare de informație și bla bla bla, voiam să militez pentru o comunicare cu sens: la obiect, concisă și empatică.
Dar la baza tuturor motivelor stă plăcerea de a scrie.
- Scrisul e terapie. Foaia albă te ascultă și nu te judecă. Primește tot ce vrei să-i dai și acceptă, apoi, revizii nenumărate, fără să se supere. Nu contează dacă scrii bine sau prost, simplul fapt de a pune gândurile pe hârtie te eliberează și-ți dă claritate și liniște. Cel puțin pe moment.
- Scrisul îmi clarifică gândirea. Dacă nu reușesc să explic altora ceva, e clar că nici eu nu înțeleg prea bine. Scriind, descopăr noduri în gândire și mă forțez să le descâlcesc.
- Scrisul mă ajută să învăț. Când pun la cale un articol, am nevoie de informații pe lângă ce știu deja. Trebuie să caut, să mă documentez, să văd ce-au mai scris alții.
- Scrisul mă face mai atentă. Am urechile ciulite pentru ce ar putea face subiectul unui articol sau a unei postări în social media. Îmi iau notițe pe oriunde merg.
- Scrisul mă face mai creativă. Încercând să mă exprim mai bine, găsesc metafore, comparații sau exemple care leagă uneori domenii sau situații diferite. Exercițiul ăsta făcut ani de zile ajută la creativitate, pentru că devine mai ușor să faci conexiuni neașteptate.
- Scrisul e memorie. Mă întorc la texte scrie acum cinci, zece, 15 ani. Văd gânduri care se repetă. Griji de care am uitat. Întâmplări pe care le țin minte altfel.
- Scrisul mi-a copt o pâine. Ziceam aici despre cum poți să faci bani din scris. Bifez, într-o anumită măsură, toate cele șapte căsuțe. Nu a fost întotdeauna cea mai bănoasă meserie, dar nu m-a dezamăgit nicicând.
- Scrisul mă îndeamnă să citesc. După cum zice Stephen King, “If you don’t have time to read, you don’t have the time (or tools) to write. Simple as that.” Iar cititul vine cu lista lui lungă de beneficii, pentru care trebuie un alt articol.
- Scrisul m-a învățat să primesc critici. De la comentarii răutăcioase, la feedback îndreptățit, m-am obișnuit să le diger pe toate și să iau esențialul.
- Scrisul mă ajută să fiu empatică. Atunci când scriu ceva, orice, trebuie să mă pun în papucii celor care citesc să-mi dau seama ce înțeleg ei din ce spun eu. Ce li s-ar putea părea ambiguu, jignitor, ciudat, prea abstract, prea simplist etc.
Mă opresc aici pentru că plouă și e vineri și mai am și altele de scris și voi aveți treaba voastră. Vă mulțumesc celor care citiți rândurile astea (și poate ați citit și altele) și vă îndemn să scrieți și voi pentru motivele de mai sus, plus altele 10-20 pe care nu le-am mai înșirat, dar, mai ales, pentru că e mișto.
poți sa mai scrii cel puțin 2 articole cu restul de motive 😉
La anul și peste doi ani 🙂