Liviane Tane: Scrisul merită luat în serios (Zest #42)

curs de scris


Liviana Tane a fost editor și producător de televiziune timp de peste zece ani, înainte să țină un curs de scris, dintr-o întâmplare. Apoi lucrurile au luat amploare. Au urmat mai multe cursuri, o editură pentru scriitori debutanți și o școală de scris. În introducerea Ghidului scriitorului începător, Liviana spune: „Cu scrisul m-am ocupat dintotdeauna, dar nu m-am numit niciodată scriitoare.” E o propoziție cu care mă identific, așa că am vrut să aflu cum vine asta. De ce ne e greu să ne numim scriitori, noi, cei care scriem? Și dacă nu suntem scriitori, ce suntem? Play! ▶️


Au fost menționate:

Michel Zevaco, Cavalerii Pardaillan
J.R. Moehringer, Dulcele Bar
Andre Agassi, Open
Ernest Hemingway


Note interviu:

  • Nu ne dăm scriitori, deși cu asta ne ocupăm, pentru că pare o povară mult prea mare.
  • Mă prezint ca editor, o meserie pe care o înțelegi doar după ce o practici multă vreme. Am fost editor de știri în televiziune. A fost o școală care a completat educația mea formală – Facultatea de Litere.
  • Când am ieșit din televiziune s-a nimerit să mă învite o prietenă să țin un curs de scriere creativă unui grup de bloggeri. Și de acolo a început acest bulgăre care se rostogolește de câțiva ani încoace. Din ateliere am dat în cursuri, în cărți, într-o comunitate de scriitori și cititori și apoi într-o editură și o școală de scris. Dar nimic nu a fost planificat, lucrurile s-au întâmplat de la sine.
  • E o nevoie reală în România de îndrumare în domeniul scrisului.
  • Trebuie depășită bariera imposturii, pentru că material și oameni care vor să scrie sunt.
  • E o prejudecată că oricine poate să scrie o carte. Oricine poate să înceapă să scrie o carte, dar îți trebuie responsabilitate pentru actul scrisului și antrenament pentru a face asta.
  • Sunt mulți oameni care cochetează cu ideea de a scrie, sunt puțini care îl văd ca stil de viață.
  • Scrisul merită luat în serios. Scrisul e armată, disciplină, rigoare, rutină și autoeducare. E un exercițiu complex care trebuie să-ți placă și să-ți displacă în egală măsură ca să mergi mai departe.
  • Se poate trăi din scris, dar trebuie să fii suficient de încăpățânat pentru asta.
  • Mi-ar plăcea să creez o industrie a ghostwriting-ului în România.
  • Scrisul nu e despre tine, ci despre ce îi dăruiești cititorului. Scrisul ne învață să fim modești, să ne cunoaștem locul.
  • O carte bună este o carte onestă, o carte pe care scriitorul o pune pe hârtie ca exercițiu de generozitate.
  • Mi-am asumat că la editura mea nu o să scot cărți care o să se vândă în mii de exemplare, ci cărți care le dau curaj și altora.
  • Scrisul nu e moft, ci e o treabă în care trebuie să te implici 100%. Trebuie să-ti creezi o rutină, obiceiuri, automatismul de a-ți nota.
  • Să păstrezi motivația pentru zece pagini e ceva, iar, pentru 300 de pagini, e altceva.
  • Scrisul e o meserie fără program.

Găsești Zest în app-ul preferat. Dacă ți-a plăcut, abonează-te ✅ și dă-l mai departe 🎈

Ți-a plăcut? Trimite cuiva interesat:

2 thoughts on “Liviane Tane: Scrisul merită luat în serios (Zest #42)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *