Pe Ioana Bâldea Constantinescu o auziți la Radio România Cultural în fiecare dimineață, la Orașul Vorbește. Face jurnalism cultural de 20 de ani, a intervievat multe personalități, printre care scriitori români și străini, și a scris în reviste cunoscute. În 2015, a publicat primul roman – Dincolo de portocali. Au urmat Nautilus, în 2017, și Poveste pentru Maria, în 2019.
De obicei pune ea întrebările, dar am inversat rolurile. Mi-a povestit despre începuturile în radio, cu emoții și angoase, despre scrisul ca iubire care vine și pleacă, fără acte și credite, și despre lumea literară și scriitorii din ziua de azi. Play! 🍊
Note interviu:
- Am început să lucrez la radio din întâmplare, ca job de vară, și apoi a fost un microb de care n-am putut să scap.
- Am făcut emisiuni în condiții grele. Când faci un direct în fiecare zi, nu te întreabă nimeni dacă treci prin ceva, orice. La microfon încerci să-ți faci treaba cât de bine poți, neluându-te prea tare în serios și acceptând că nu ești un supraom.
- Am studiat Litere. Nu am avut vocație pedagogică, dar recomand oricui școala pe care am făcut-o, deși are puțină aplicabilitate.
- Dacă ar fi o alegere, aș alege scrisul, dar la ce bun să te gândești la un asemenea scenariu la noi?
- Sunt mulți scriitori care nu vor afla niciodată cât de buni sau de proști au fost de fapt, pentru că trăim într-o cultură în care nu se poate supraviețui din scris.
- Mecanismele din lumea literară sunt foarte dure. Lumea literară seamănă mult cu curtea școlii.
- Scriitorul e un soi de arheolog, jumătate detectiv, jumătate medic, un creator de contexte și personaje. Scriitorii sunt oameni provocatori pentru că sunt puțin ciudați.
- Literatura propune un scenariu care te intrigă și care, în același timp, forțează o identificare.
- Mă apropii greu de cuvântul scriitor. Sunt un om care a cochetat cu scrisul, dar scriitor e un cuvânt mare. E o iubire cu acte în regulă și credite. Eu sunt încă în stadiul de îndrăgostire și e un teritoriu pe care îl explorez, fără să-mi fac iluzii sau să-mi stabilesc trasee.
- Sunt puțini cei care au un ritual, care sunt bântuiți de muză, care au hălci fastuoase de timp în care așteaptă inspirație. Cei mai mulți nu sunt așa. Cei mai mulți sunt oameni care au joburi și familii și între toate aceste lucruri scriu pentru că așa capătă un rost.
- Pot trăi fără să scriu perioade lungi de timp și asta nu mă face mai puțin funcțională. Dar, când se întâmplă, îmi dă o stare de fericire.
- Dacă ar putea fi doar scrisul, fără perioada de după publicare, pentru mine ar fi minunat. Mă bucur când cartea mea stârnește bucurie, dar nu mă regăsesc în mecanismele lumii literare. La noi, e pe cât de mică, pe atât de meschină.
- Scrisul nu este metabolic la mine, dar cititul, da. Povestea e un narcotic foarte puternic și nu cred că lumea se va lipsi vreodată de el.
- Nu e nimic mai seducător și interesant decât ce poți face cu mintea ta. E o jucărie fantastică.
Unde poți asculta Zest:
Spotify https://spoti.fi/2BjRRjr
iTunes https://apple.co/2Bg3zvn
Pocketcasts https://pca.st/7ss0
CastBox http://bit.ly/2UZRjdc
Stitcher http://bit.ly/2G5z4MH
Overcast http://bit.ly/2G4nLEx
PlayerFM http://bit.ly/2WE6gjl
Orice player folosești, nu uita să Subscribe ✅ și să dai mai departe, dacă ți-a plăcut 🎈