Cum să-ți faci podcast: idee, echipament, costuri și promovare

A început acum șapte ani, într-un autocar între Berlin și Amsterdam. Urma să petrec vreo douăzeci de ore, dus-întors, într-un scaun, fără smartphone și internet, cu o carte și-un mp3 player. O prietenă mi-a sugerat să descarc câteva episoade din Radiolab, să-mi țină de urât. Nu doar că podcastul mi-a făcut călătoria mai plăcută, dar mi-a deschis ochii spre o lume nouă.

Am descoperit că există podcasturi pe diferite teme, realizate în fel și chip: interviuri, reportaje, povești, show-uri de stand up comedy, conversații mai mult sau mai puțin structurate. Unele mai reușite, altele mai puțin reușite. Ani de zile am fost spectator. Am ascultat podcasturi în săli de așteptare, în timp ce făceam curat, în avion sau în tren, în timp ce mă plimbam sau alergam. Podcasturile sunt un mod excelent de-a câștiga timp pierdut.

La începutul lui 2018, mi-a venit ideea să fac interviuri cu oameni pasionați de scris pentru un alt proiect personal. Următorul gând a fost: dar de ce să nu fie audio? De ce nu un podcast?

La finalul show-urilor pe care le ascultam rulau liste întregi de oameni care lucrau la podcasturi: gazde, reporteri, producători, sunetiști. Eu nu aveam echipă. Nici echipament de înregistrare. Nici vreo experiență de vreun fel în radio. Ultima dată când mă înregistrasem eram în școala generală și descoperisem cu dezamăgire că sunt departe de a cânta ca Celine Dion.

Totul părea o nebuloasă greu de descifrat. Dar am luat-o pas cu pas și, cu ajutorul Google și Youtube, am găsit toate răspunsurile de care am avut nevoie să lansez primele episoade. Învăț în continuare și nu e ușor, dar nici foarte greu. Scriu articolul ăsta pentru cei care ar vrea să lanseze un podcast și nu știu cum să înceapă. Nu e o rețetă perfectă, dar așa m-am priceput eu.

Primii pași către propriul podcast

Primul pas este să-ți definești ideea. Despre ce va fi podcastul tău? Vrei să vorbești despre marketing, pescuit sau vinuri? Ar trebui să fie un subiect care te pasionează, despre care știi câte ceva și despre care vrei să continui să înveți, altfel te vei plictisi repede. Sfatul meu este să nu fie un podcast cu de toate, pe modul “eu și prietenul meu stăm de vorbă despre chestii cool”. Va fi greu de urmărit și puțini oameni pot să bată câmpii cu farmec.

Al doilea pas este să decizi ce format va avea podcastul, cât va dura fiecare episod (aproximativ) și cât de des vei publica. Va fi interviu? Un reportaj? Un monolog sau o discuție? Sau poate un colaj de povestiri? Poți avea o temă în fiecare episod sau poți construi o poveste de-a lungul mai multor episoade, asemenea unui serial tv.

Durata poate fi de la câteva minute, la câteva ore. În medie, un episod de podcast ține 30-40 de minute, iar ascultătorii tind să pună pauză după 20-25 de minute. Orice durată ai alege, încearcă să fii consecvent, să știe lumea la ce să se aștepte. La fel și cu frecvența publicării. Obișnuiește ascultătorii cu un ritm și ține-te de el.

Al treilea pas este să te documentezi. Ce alte podcasturi există pe tema pe care ți-ai ales-o? Ei cum fac lucrurile? Ce poți învăța? Și cum te poți diferenția? Ascultă cât mai multe podcasturi și ia-ți notițe. De când am decis să fac Zest, îmi notez idei atunci când ascult alte podcasturi: întrebări, moduri de-a aborda subiecte, tehnici audio care-mi plac, dar și lucruri pe care le-aș face diferit.

Nume și branding

Numele podcastului trebuie să fie scurt, ușor de reținut și relevant.

De exemplu, la Zest am ajuns după ce am făcut o listă de 30-40 de nume potențiale. Am avut variante în care mi-am inclus numele (o practică frecventă), în care m-am jucat cu fraze legate de scris, în care am folosit cuvinte în engleză sau în română. Pentru inspirație, am citit citate despre scris și m-am uitat peste notițele mele din diferite contexte. Printre altele, am dat peste titlul unei cărți care mi-a plăcut foarte mult: Zen in the Art of Writing, a unuia dintre autorii mei preferați, Ray Bradbury. Cartea este o colecție de eseuri despre scris, iar, într-unul dintre ele, Bradbury spune “…if you are writing without zest, without gusto, without love, without fun, you are only half a writer”. Voiam să am invitați care scriu cu “zest, gusto, love & fun” – așa că am pus „Zest” pe lista scurtă.

M-am sfătuit cu Silviana, care se ocupă de identitatea vizuală a podcastului. I-am trimis lista și i-a plăcut cel mai mult Zest. Numele avea poveste, era un cuvânt recognoscibil în română și în engleză, era scurt, ușor de reținut – așa că l-am declarat câștigător.

Silviana a luat conceptul și l-a transformat într-o identitate simplă, care transmite exact ce mi-am dorit. V-am zis ce noroc am să o am aproape la Zest? 😊

Echipament de înregistrare

Partea tehnică mi s-a părut cea mai dificilă la început. Habar nu aveam de unde să încep. Am citit multe articole și am văzut multe tutoriale până m-am lămurit. Lucrurile sunt destul de simple. Ai nevoie de:

• Un reportofon bun. Am ales Zoom H6, unul dintre cele mai recomandate pentru podcasting.
• Microfoane (în funcție de format, ai nevoie de unul sau de mai multe). Am ales 2 x Rode M3, o combinație bună de calitate/preț. Ulterior, am luat și un Marantz MPM-1000, pentru a putea înregistra cu doi invitați (nu am mai găsit Rode M3 pe stoc).
• Căști de studio pentru a auzi clar când înregistrezi și când editezi. Audiotechnica M40x au ieșit câștigătoare. Am luat două perechi, pentru a le permite și invitaților să se audă când înregistrăm, dacă doresc.
• Splitter audio
• Cabluri pentru a conecta microfoanele la reportofon.
• Stative de masă (uneori vin la pachet cu microfoanele).
• Card de memorie pentru reportofon. Am luat unul de 32 GB cu viteză mare de scriere.
• Baterii reîncărcabile. Poți folosi și baterii normale, dar, pe termen lung, costul e mai mare.

Puteți vedea echipamentul în poza din deschiderea articolului. Am cumpărat tot de la Zeedo Shop și Kytary.ro. Îi menționez doar pentru că am găsit prețuri ok și mi-au livrat rapid și ce trebuie.

Cam ăsta e setup-ul meu de înregistrare. Totul încape într-un rucsac de laptop, pe care îl pot duce ușor dintr-o parte într-alta. Cu alte cuvinte, am un studio portabil.

Am vrut să iau echipament ok pentru că sunetul este foarte important. Iar fără un reportofon și fără microfoane bune, nu prea ai cum să scoți sunet de calitate. Sigur, poți înregistra și cu telefonul sau cu un reportofon mai slab sau fără microfoane separate, dar sunetul va fi pe măsură. Când le ceri oamenilor să fie atenți 30-40 de minute la o înregistrare, trebuie să le respecți urechile.

Editare audio

Și că tot vorbim de sunet, editarea post-înregistrate este super importantă. Extra. Mega. Știu că sunt gazde de podcast care aleg să nu editeze. Înțeleg de ce. Editarea ia timp – poate cel mai mult timp dintre toate activitățile legate de podcast, e meticuloasă și necesită răbdare. E mai ușor să urci înregistratea rapid pe internet, să scrii o descriere și să publici episodul. E mai greu să stai 5-6 ore să cosmetizezi o oră de interviu. Dar, din nou, sunt de părere că trebuie să respectăm urechile audienței.

Eu editez cu Audacity, un software gratuit, folosit pe Windows. Înțeleg că există ceva gratuit și la fel de bun și pentru utilizatorii de Mac – Garage Band.

Ce înseamnă editarea (sau cum fac eu editarea):

• Pentru că înregistrez cu microfon separat pentru fiecare vorbitor, am fiecare voce pe un track diferit. Sunt multe avantaje la a proceda astfel (versus un singur track cu toate vocile), cel mai important fiind că îți permite o editare mai exactă. Dau Import și aduc track-urile în Audacity unde purced la următoarele.
• Folosesc două funcții care se cheamă Compressor și Normalize (din meniul Effect) pentru a egaliza sunetul (sau cum s-o chema, să mă iertați, nu știu jargonul). Cu alte cuvinte, să se audă totul cât de cât la același nivel, nici prea tare, nici prea încet.
• Aplic un Noise reduction care îmbunătățește semnificativ calitatea sunetului.
• Apăs pe Zoom și lungesc mult banda, astfel încât să “văd” cuvintele individual.
• Trec prin tot episodul și tai pauzele prea lungi, ăăăă-urile, mmmm-urile și fragmentele care nu mi se par relevante. Uneori face invitatul o paranteză prea lungă, alteori repet cuvinte în întrebare. Sunt multe situații în care discuția poate fi scurtată, fără a pierde ceva valoros – sau tocmai pentru a o face mai valoroasă.
• La final, adaug muzica de intro, de outro și introducerea pe care o fac invitatului (editate și ele individual).
• După ce e totul pus în ordine, dau Export în format mp3.

Asta așa, pe scurt. Nu vreau să intru aici în detalii tehnice și nici nu sunt vreo expertă. Am învățat singură și încă mai învăț. Și un tutorial care vă poate ajuta.

Probabil că sună complicat. Primele dăți îți legi urechile, dar sunt multe tutoriale și articole care te ajută. Apoi devine mai ușor. Iar efortul merită, pentru că ceea ce iese este mult mai bun decât ce era în stare brută.

Unde înregistrezi?

O altă mare dilemă a fost: unde înregistrez podcastul? Aveam nevoie de un loc liniștit, fără zgomot de fond și fără vânzoleală care să distragă invitații sau să-i inhibe. Cum nu am un spațiu personal unde să pot amenaja un studio sau ceva similar, am căutat variante de închiriat. M-am îndreptat în special spre spațiile de co-working, care au săli izolate de restul spațiului.

Cel mai des înregistrez la Omega House, în sala studio, un spațiu prietenos, fără cine știe ce izolare fonică, dar cu un decor drăguț și flexibilitate la program. Am înregistrat și la Commons Unirii, într-una dintre sălile de ședințe. Și, în câteva cazuri, am înregistrat acasă la invitați pentru că le-a fost lor mai bine așa.

Probabil sunt multe alte variante. Eu pe astea le-am găsit. Poate ai acces la un studio de radio sau poate ai o cameră în plus unde poți amenaja un mic studio. Am auzit că se poartă și înregistratul în dulap, pentru că hainele oferă o izolare fonică foarte bună. Evident, nu prea merge să inviți lumea acolo 😊.

Cât costă să faci un podcast?

Că tot am vorbit de echipament și închiriat săli, e un moment bun să vorbim și de costuri.

• Echipamentul de înregistrare a costat în jur de 3.500 lei – aici includ tot ce am pus în lista de mai sus.
• Închirierea unei săli costă între 60 și 130 lei/oră, în funcție de locație, și stau cam 1-2 ore. Asta unde înregistrez eu. Poate fi mai scump, mai ieftin sau chiar gratuit.
• Hostingul pentru fișierele audio – 50 lei/lună pe Buzzsprout, cu un plan care îmi permite să încarc până la trei ore de conținut audio pe lună. Dar există multe alte variante, inclusive unele gratuite. Una populară este Soundcloud (care are și plan free). Mai sunt Podbean, Libsyn, Blubrry și altele. Am ales Buzzsprout după ce mi-am făcut cont pe mai multe și ăsta mi-a plăcut cel mai mult. Vă sfătuiesc să faceți la fel.
  • • Puteți ține fișierele și pe site-ul vostru, dar nu vă sfăuiesc, pentru că sunt mari și veți avea nevoie de hosting scump + alte bătăi de cap. Mi se pare mai simplu să folosesc un serviciu dedicat podcasturilor, care mă ajută și cu promovarea (detalii mai jos).
• Muzica pentru podcast am cumpărat-o de pe premiumbeat.com cu 250 lei.
• Domeniul pentru site îl aveam, iar hostigul site-ului costă 57 lei/an.
  • • Nu trebuie să ai un site dacă nu vrei. La mai toate serviciile de hosting pentru podcast, poți da link direct către site-ul lor și episodul poate fi ascultat acolo. Unele îți dau și o adresă web proprie și un mini-site gratuit.
• Costuri de promovare, după buzunarul și dorința fiecăruia.

Ca în orice întreprindere, există costuri inițiale și costuri recurente. Am încercat să merg pe calitate, și nu pe prețul cel mai mic, pentru că voiam ca produsul să reflecte asta. Lucrurile pot fi făcute și mult mai ieftin și mult mai scump, fiecare după cum poate și își propune. Vreau să fiu transparentă pentru a ajuta pe oricine intenționează să se apuce de podcasting să-și facă o idee legată de ce-l așteaptă.

Cum promovezi podcastul?

Cu răbdare 😊. Înainte de toate, trebuie să te asiguri că podcastul tău ajunge în aplicațiile populare de ascultat muzică & co, cum ar fi Spotify, iTunes, Pocketcasts etc., pentru a fi la îndemâna ascultătorilor. Pentru a face asta, ai nevoie de un link către feed-ul RSS al podcastului, care este generat fie de site-ul tău, fie de serviciul de podcasting ales. Dacă ai ales varianta din urmă, e destul de ușor, pentru că tool-urile precum Buzzsprout au o pagină dedicată indexării în app-uri și te îndrumă pas cu pas. La unele app-uri, trebuie să înregistrezi podcastul direct la ei pe site. Dă un Google cu numele app-ului/player-ului + “submit podcast” și ajungi unde trebuie. A fost simplu și podcastul a fost indexat în mai puțin de 24h peste tot.

Dacă ai site personal, și sfatul meu este să ai pentru nimic nu se compară cu casa ta, unde tu faci regulile, adaugă episoadele cu embed (cod general automat când încarci fișierul audio, pe care îl pui cu copy+paste în editorul site-ului). Eu fac câte un articol separat pentru fiecare episod, dar poți avea și o pagină dedicată unde pui doar fișierele audio – situație în care e mai dificl să faci trimitere la un episod anume.

Bun. Ai pus podcastul peste tot. Are lumea unde să-l asculte 🎉. Acum trebuie să le și zici oamenilor de el, că singuri află mai greu. Cum faci asta? Social media, desigur.

• Pagină dedicată de Facebook. La fel ca la site, poți să nu faci, dar nu e păcat să nu ai un loc dedicat proiectului tău la care muncești din greu? 💪
• Profilul de Facebook. Ai deja câteva sute de prieteni, dacă nu mii. Spune-le ce-ai pus la cale.
• Profilul de LinkedIn. Nu cred că ai nevoie și de pagină de LinkedIn, dar depinde ce-ți propui să faci cu podcastul.
• Grupuri de Facebook și LinkedIn relevante pentru subiectul abordat. Poți să-ți faci și propriul grup. Cam așa.
• Instagram, unde poți pune poze cu making of, clipuri audio scurte, stories cu citate etc.
• Twitter – știu, la noi nu prea e folosit. Dar eu îl folosesc și îmi place comunitate mică și activă de twitteriști.
• Dacă ai invitați, îi poți ruga și pe ei să promoveze episodul în cercul lor de cunoscuți.

Trebuie să faci reclamă pe canalele astea? Dacă vrei să ai un reach cât de cât decent, da. Cum spunea și Cristian China Birta într-un episod Zest, dacă nu investești, nu prea are cum să crească proiectul.

În afară de social media, nu-ți rămâne decât să faci niscaiva networking. Să mergi la conferințe și evenimente. Să cunoști oameni care ar fi interesați de ceea ce faci. Să le spui, hei, am și eu proiectul ăsta.

Dacă podcastul face parte dintr-un ecosistem de conținut, cu blog, vlog, cursuri, cărți sau ce altceva ai mai putea avea, atunci fiecare piesă din puzzle o completează pe cealaltă. Promovează-le separat și împreună și du-i pe oameni de la una la alta.

De ce ai vrea să faci un podcast?

Pare multă bătaie de cap. De ce ai face asta? Pentru că ai o idee care nu-ți dă pace 🐝.

Un podcast îți dă ocazia să vorbești despre un subiect important pentru tine, într-un format ușor de consumat. Într-o lume sufocată de conținut scris și video, audio e ca o gură de aer proaspăt. Îl poți asculta oriunde, în timp ce faci și altceva, și-ți cere un minim de atenție. Formatul audio este și foarte intim: îți deschizi casa și urechile unor voci care-ți spun povești și-ți devin familiare, ca ale unor prieteni.

Podcastul mi-a dat ocazia să învăț lucruri noi, să cunosc oameni cu care altfel nu aș fi avut ocazia să stau la o cafea și să vorbesc despre scris, să-mi extind comunitatea micuță din jurul BlacuSens și să aduc lumii un subiect care eu cred că este important, într-o manieră nouă.

Piața românească a podcasturilor este încă la început. Au apărut câteva, dar mai este mult loc în studio. La nivel global, la finalul lui 2018 existau 73 de milioane de ascultători de podcasturi. Pentru că există cerere și pentru că un podcast se face relativ ușor, au apărut și foarte multe produse, tot mai diverse. Iar companiile au observat trendul și investesc. Sony tocmai a anunțat că intră pe piața podcasturilor, Spotify și-a schimbat interfața pentru a favoriza descoperirea podcasturilor (după investiții de 500 milioane de dolari în companii de profil) și mai mulți giganți se luptă pentru a câștiga distincția de “Netflix-ul podcasturilor”.

Ceea ce vreau să zic este că ce înveți făcând un podcast ți-ar putea folosi, pentru că formatul audio pare să nu plece nicăieri. Radio killed the video star.

Dacă vreți să fiți la curent cu ce se întâmplă în domeniu, vă recomand să vă abonați la newsletterul Hot Pod. Alte lecturi ajutătoare:

• Tim Ferriss – How I Built a #1-Ranked Podcast With 60M+ Downloads
• Pat Flynn – How to Start a Podcast in 2019
• Robert Katai a scris și el un ebook despre experiența lui cu lansarea podcastului

+ Googăliți orice problemă aveți și sigur s-a mai confruntat cineva cu ea. Dacă aveți întrebări și credeți că aș avea răspunsul, nu ezitați. Le puteți lăsa aici, la comentarii, sau puteți să-mi scrieți.

3131 de cuvinte au ieșit după jumătate de an de podcasting. Gata, plec în vacanță! 🏖

Foto: Inoza