zest podcast

Ioana Burtea: Trebuie să crezi că valorezi mai mult decât ce produci (Zest #44)

Ioana Burtea scrie de mică și nu ar putea altfel pentru că „i s-ar usca sufletul”. A studiat jurnalism și a lucrat la Mediafax câțiva ani, înainte să-și termine studiile în Marea Britanie. După ce s-a întors în România în circumstanțe complicate, a început să colaboreze cu Decât o Revistă – și spune că nu ar vrea să scrie pentru nici o altă publicație de la noi.…

Alina Pavelescu: Nu te gândi la lumea exterioară. Scrie pur și simplu (Zest #41)


Alina Pavelescu este de profesie istoric și arhivist. Deși a scris poezie de mică, nu a îndrăznit să se apropie de proză decât ceva mai târziu, după ce a ales cercetarea și a obținut un doctorat în științe politice. A publicat proză scurtă în diferite reviste literare și a debutat în literatură în 2016, cu romanul Moștenirea babei Stoltz. În 2019, a publicat cel de-al doilea roman, Sindromul Stavroghin.…

Raluca Nagy: Singurul sfat e să nu renunți ușor (Zest #39)


În vremuri de distanțare socială, discutăm despre apropiere prin scris. Raluca Nagy este antropolog și crede în exercițiul zilnic de a nu disprețui. Iar scrisul are un rol important în viața ei, atât academic, cât și personal. Prin scris înțelege lumea. Și tot prin scris și-a propus să popularizeze antropologia.

Din 2005 și până acum a publicat articole în Dilema veche, Decât o Revistă și Scena 9, printre altele.…

Bogdan Răileanu: Inspirația trebuie să te găsească scriind (Zest #34)

Bogdan Răileanu spune că e scriitor de timpul liber, adică scrie pe apucate, când poate. Nu e neapărat ceea ce își dorește. Lucrează în publicitate, dar i-ar plăcea să se dedice scrisului, dacă s-ar putea. Însă, cum în România scriitorii contemporani nu prea câștigă din vânzarea de carte, deocamdată rămâne la acest statut.

Scrie în fiecare dimineață, pentru că disciplina și inspirația fac casă bună.…

Adrian Teleșpan: Rușinea și lenea sunt cei mai mari dușmani ai scrisului (Zest #33)

Eram în avion spre New York. Abia decolasem. Lângă mine, Andreea citea de zor o carte din care mai avea doar câteva pagini. Mi-era cunoscut numele autorului. Lucrasem în aceeași televiziune. „Am luat și altă carte la mine, dar n-am mai avut răbdare. Am vrut să văd cum se termină”, mi-a zis Andreea, când am întrebat-o de ce a cărat-o degeaba cu ea, într-un bagaj și așa limitat.…