Am lansat Zest Podcast în 2019, când erau doar câteva podcasturi românești pe piață. Inspirată de cele din afară și de pasiunea pentru scris, am luat-o de la zero și am învățat treptat ce presupun toate etapele creării, publicării, promovării și monetizării unui podcast.
Zest a fost o constantă pe lângă joburi full time, concediul de maternitate sau activitatea de freelance writer. Sunt zile în care vreau să mă las și zile în care abia aștept să mai pun în aplicare o idee. Am luat două premii la Webstock (în 2020 și 2021), în 2022 am lansat Draft, un atelier lunar de scriere, și mi s-a confirmat ipoteza de la care am pornit: avem nevoie de discuții accesibile și prietenoase despre scris.
Cifra rotundă și faptul că Zest există în continuare m-au inspirat să pun pe foaie 55 de lecții/gânduri/păreri după 5 ani. Sper să-i ajute și pe alții care vor să facă un podcast sau sunt în proces, dar au întrebări.
1. Începe. Dacă nu-ți dă pace gândul de a face un podcast, începe. Dacă nu știi cum o să te descurci și pare foarte complicat, începe. Dacă prietenii ți-au zis că n-are rost (mai bine faci video), începe. Te vei lămuri destul de repede dacă e sau nu de tine.
2. “Spotify e un cimitir de podcasturi de mai puțin de zece episoade”, observa cineva la o conferință. Azi, podcasturile nu mai sunt ceva nou, iar oferta e mare și diversă. Unele proiecte supraviețuiesc, multe pun punct – anunțat sau nu. Pasiunea pentru subiectul abordat e principală în menținerea motivației, cred eu. Aș fi citit și ascultat interviuri despre scris chiar dacă nu făceam podcastul. Aveam deja rafturi pline de cărți pe subiect. Fără această curiozitate personală, ar fi fost greu să rezist pe termen lung.
3. Alege un subiect clar. Piața e hiper-saturată de interviuri pe teme generale: “Hai să ne întâlnim și să vorbim despre viață”. E foarte greu să mai aduci ceva nou cu aceste discuții, iar aceiași invitați tind să se plimbe de la o emisiune la alta. Dacă te concentrezi pe o temă anume, va fi mai ușor să atragi un public interesat și, chiar dacă vorbești cu o vedetă, vei avea întrebări mai concentrate, depășind nivelul superficial.
4. Creează un brand atrăgător. Podcastul e un produs care are nevoie de un nume, o identitate vizuală, un public țintă și o misiune. Brandingul te ajută să fii perceput ca profesionist, să inspiri încredere și să ai o comunicare bine definită.
5. Alege un nume cu rezonanță, simplu de reținut, rostit și recunoscut. Mulți podcasteri experimentați recomandă să alegi un nume sugestiv pentru subiect, pentru a fi mai ușor de descoperit. Mi-a plăcut această recomandare de pe Threads: “Clear name. Clever tagline”. La Zest, nu am respectat regula cu numele sugestiv pentru subiect (Zest te duce mai degrabă cu gândul la gătit), dar e unul cu impact și poveste.
6. Formatul de interviu e popular pentru că e relativ simplu de făcut. Dar pentru că e popular, devine și plictisitor. Ia în considerare și un format de monolog, reportaj, dialog între mai multe gazde sau ceva hibrid. Ascultă podcasturi diverse, testează și vezi ce ți se potrivește.
7. Înregistrează câteva interviuri cu persoane familiare, pentru a te acomoda. Când am lansat Zest, am apelat la cunoscuți pentru că trebuia să mă bazez pe încrederea personală, în lipsa a ceva concret de arătat (produs nou pe o piață relativ nouă). După ce am lansat câteva episoade, a fost mai firesc să trimit mesaje necunoscuților.
8. Invitații cei mai cunoscuți nu atrag neapărat cea mai mare audiență. Notorietatea ajută, dar nu mereu. Invitații cunoscuți fac atâtea lucruri că uneori evită să dea share la încă un interviu. Nu li se pare ceva uau că au apărut la (încă) un podcast, așa că poate lipsi susținerea din partea lor în promovare.
9. Invitații cei mai cunoscuți sunt mai greu de adus în podcast. Sunt și cazuri în care răspund repede și sunt foarte deschiși. Dar mulți răspund greu, ezită să accepte și e nevoie de 2-3 încercări până îi prinzi – if at all.
10. Invitații cu o notorietate moderată sunt mai deschiși să împărtășească, dar și să promoveze interviul, creând un mix perfect de poveste și audiență.
11. Invitații ideali sunt cei cu care chiar îți dorești să vorbești, cei care îți stârnesc curiozitatea și de la care abia aștepți să afli lucruri. Entuziasmul se va simți în conversație, iar informația va fi mai valoroasă – ca să nu mai zic ce inspirat te simți tu după o astfel de discuție.
12. Pregătește-te pentru interviuri sau episoade, în orice format le faci. Documentează-te, fă-ți o listă de teme/întrebări și o structură flexibilă pentru discuție/monolog. Am scris mai multe despre asta aici: Sfaturi pentru interviuri reușite.
13. Oricât de pregătit ești, unele interviuri vor fi dificile. Sunt persoane care fie au o zi proastă, fie au un stil mai reticent, fie pur și simplu n-au chef de interviu (deși l-au acceptat). Îți vor răspunde în doi peri și te vor face să te simți inconfortabil. N-o lua personal. Continuă cu întrebările, nu insista pe subiecte pe care nu vor să le dezvolte și încearcă să atingi toate temele pe care ți le-ai propus.
14. Chiar dacă ți se pare că un interviu n-a fost reușit, în urechile altcuiva poate fi complet diferit. Mi s-a întâmplat să primesc feedback foarte bun pentru episoade în care nu aveam încredere prea mare. Și invers. Așa că nu te baza doar pe impresia ta.
15. Unii oameni sunt deschiși și vorbăreți. Conversația curge și te simți ca cel mai bun intervievator din lume. Nu-i lăsa totuși să monopolizeze discuția. Amintește-ți că audiența așteaptă ceva interesant, pe subiect, și că tu ești responsabil pentru produsul final. Mi s-a întâmplat să pun o întrebare de încălzire și să mă trezesc că au trecut 45 de minute fără să fi atins vreuna dintre temele principale. Învață să întrerupi politicos și să redirecționezi discuția când e necesar.
16. Apropo de 45 de minute de small talk, setează așteptări clare legate de interviu. Nu doar de teme, ci și de durata. Mi se pare un semn de respect să nu țin invitații prea mult (în jur de o oră) și le spun asta de la început. Limita de timp comunicată mă ajută și să concentrez discuția și să o opresc când simt că am atins toate punctele importante.
17. Interviurile față în față sunt mai mișto. Altfel relaționezi cu cineva în persoană, decât printr-un ecran, iar calitatea sunetului e mai bună.
18. Verifică dacă ai dat Record ⏺️
19. Verifică periodic că înregistrarea merge și că nivelul audio e ok. Poartă căști pentru a auzi sunetul în timp real și a ajusta dacă e nevoie. La post-procesare, e deja târziu să repari unele probleme.
20. Înregistrează track-uri diferite pentru vorbitori. Îți va face viața mult mai ușoară la post-procesare.
21. Fii atent. Ascultă. Chiar dacă ai o listă de întrebări, nu o folosi mecanic. Leagă întrebările logic de ce a zis invitatul. Și ieși și în afara listei dacă apare un subiect interesant, demn de explorat.
22. Emoțiile sunt inevitabile. Am primit de multe ori întrebarea: Încă mai ai emoții? S-au mai temperat pe măsură ce am învățat cum să conduc un interviu și cum să ies din situațiile neprevăzute, dar am emoții la fiecare înregistrare. Cel mai mult mă ajută să mă pregătesc. Și să văd emoțiile ca un semn (bun) că încă îmi pasă. Ai emoții? Respiră, zâmbește și începe cu prima întrebare. Lucruile decurg mai ușor după.
23. Investește în tool-uri profi de înregistrare. Fără o investiție minimă, nu o să produci ceva de calitate. Nu ai nevoie de un studio întreg, dar un recorder și 2 microfoane nu sunt un capăt de lume. Înregistratul cu microfonul telefonului sau cu cel de la laptop/căști pur și simplu nu e ok.
24. Investește în tool-uri profi de editare audio/video. În primii ani de podcast, editam și montam episoadele în Audacity, un tool gratuit creat pentru muzică. Și-a făcut treaba, dar m-am chinuit cu el. Când am decis să cumpăr o licență pentru un tool dedicat jurnaliștilor și podcasterilor (Hindenburg), mi-am redus considerabil timpul de editare și am crescut automat și calitatea sunetului. Am scris aici mai multe despre tool-uri și setup-ul tehnic: Cum să faci un podcast: idee, echipament, costuri și promovare
25. Editează, editează, editează. Înregistrarea nu va fi perfectă. Vor exista pauze (lungi) de gândire, bâlbe și răspunsuri care trenează. Toate astea sunt deranjante. O editare minimă te ajută să tai ce e în plus și să îmbunătățești mult experiența de ascultare.
26. Învață să mixezi sunetul, chiar dacă la nivel de amator, sau folosește servicii specializate. Nu e ok ca sunetul să fie inegal între vorbitori sau între voce și muzică. Nu e ok absolut deloc ca ascultătorii să dea sunetul la maxim și abia să audă ce vorbiți. Gândește-te că oamenii dau play în trafic sau la metrou, cu zgomot de fundal. Sunetul trebuie să fie suficient de bun în orice condiții.
27. Deși mulți podcasteri se ocupă chiar ei de post-procesare (cum fac și eu), nu e o treabă pentru toată lumea. Dacă nu-ți face plăcere, mai bine plătești pe cineva priceput și te concentrezi pe părțile care îți plac. Salvezi timp și efort și te asiguri și că produsul final e ok. Valabil pentru orice parte din proces care nu-ți place.
28. Folosește un hosting plătit și specializat pentru podcasturi. Din dorința de a economisi, unii podcasteri aleg tool-uri de hosting gratuite. Dar nimic nu de gratuit. Pe lângă funcționalități limitate, asemenea tool-uri îți reduc controlul asupra propriului content și nu-ți oferă garanția calității pe termen lung. Eu folosesc de ani de zile Buzzsprout, cu un abonament de $12/lună, dar există multe alte opțiuni. Aceste platforme te ajută să ajungi automat în toate app-urile de streaming și au și alte funcționalități care te scutesc de bătăi de cap.
29. Continuă. Dacă ai deja niște episoade în arhivă, dar simți că te-ai plictisit, vezi ce poți schimba. Dacă ți se pare că muncești prea mult, vezi ce poți eficientiza. Dacă simți că investești prea mult timp, monetizează. Dacă simți că stagnezi, caută cauza. Dacă-ți place ce faci, dar devine greu, continuă.
30. Podcast = muncă. Crearea unui podcast e un efort semnificativ. Aduci unei audiențe informație plăcută, utilă și valoroasă, și nu trebuie să o faci degeaba. Chiar dacă rareori există paywall pentru ascultarea podcasturilor, sunt și alte metode de monetizare: parteneriate, sponsorizări, pagini de Patreon, reclame sau promovarea propriilor produse/servicii.
31. Nu te grăbi să monetizezi, dar nici nu amâna la nesfârșit. Probabil nu vei monetiza din prima, când abia definești podcastul și te faci cunoscut, dar, odată ce aduni 10-20 de episoade și-ți dai seama că vrei să continui pe termen lung, gândește-te și la moduri în care poți transforma podcastul în sursă de venit. Sunt puțini cei câștigă suficient să trăiască din asta, însă poate fi ceva complementar. Dacă aștepți prea mult, riști să-ți pierzi motivația și să renunți.
32. Promovează podcastul. Îți trebuie pagini de social media, conținut divers derivat din podcast (articole, Reels, vizualuri cu citate, newsletter etc.), campanii plătite, participare la evenimente, networking și promovare din partea invitaților, partenerilor și ascultătorilor. E o mașinărie complexă, care trebuie rulată constant pe lângă toată munca de producție. Dar e necesară. Fără ea, te lovești de un plafon, iar conținutul, oricât de valoros, rămâne ascultat de o mână de oameni.
33. Caută parteneri/sponsori cu care te potrivești. Zest e un podcast despre scris, așa că ne-am potrivit bine cu Cărturești. N-am fi putut însă vorbi despre detergent (spală petele de cerneală?) sau mâncare pentru pisici (deși mulți scriitori lucrează cu pisica langă ei). Ideal, trebuie să existe o coerență între podcast și brand-urile cu care te asociezi. Altfel, va părea forțat și nu e bine nici pentru audiență, nici pentru tine.
34. Podcasturile nu au audiențe imense – cu câteva excepții. Dacă nu ești deja vedetă/personalitate media, cu greu vei aduna mai mult de câteva sute/mii de ascultători constanți.
35. Podcasturile au însă o audiență fidelă și foarte implicată. Ascultătorii fideli abia așteaptă un episod nou, sunt familiarizați cu vocea gazdelor și-și fac podcastul parte din viață.
36. Sponsorii te vor întreba de audiență, care va fi mică față de alte medii de comunicare. Explică-le natura audienței podcasturilor. Oferă beneficii calitative, nu neapărat cantitative.
37. Promovează-ți propriile servicii și produse în podcast. Podcasturile rareori produc tone de bani, însă pot fi un mod excelent de a vinde ce ai tu de oferit. Dacă ești antreprenor/freelancer, sigur ai o ofertă. Vorbește despre ea într-un mod relevant pentru audiență. De exemplu, la Zest menționăm des Draft, atelierul lunar de scriere compulsivă, pentru că se leagă cu discuțiile și cu nevoile celor care ne ascultă.
38. O pagină de Patreon și un „doamne ajută” nu sunt suficiente pentru a face bani. Dacă episoadele sunt gratuite, puțini vor scoate din buzunar câțiva lei doar așa, de dragul artei. Trebuie să oferi beneficii clare celor care te susțin, precum episoade bonus, materiale exclusive, participarea la evenimente, reduceri, merch etc.
39. Ai grijă ca beneficiile pentru susținători să nu fie un alt job full time. Faci deja podcastul, și e suficient. Beneficiile trebuie să fie ușor de creat, cu puțin efort în plus, dar să ofere suficientă valoare încât să convingă ascultătorii să contribuie.
40. Beneficiile trebuie să fie recurente. Dacă le oferi o dată, și motivația de contribui va scădea repede. Email-ul lunar care vine de la Patreon (sau orice altă platformă) prin care oamenii sunt notificați că au plătit X lei pentru Y podcast este un bun reminder de oprire a plății dacă nu au primit ceva valoros recent.
41. Construiește o comunitate în jurul podcastului. E posibil ca ea să existe deja, dar trebuie să-i dai un loc de întâlnire. Poate fi un cont de Instagram, un grup de Facebook sau un canal de Slack, în funcție de specific și preferințe.
42. Fii prezent pe toate platformele de streaming. Văd o tendință de a publica podcasturile doar pe YouTube. Foarte mulți oameni pasionați de podcasturi le ascultă pe Spotify sau Apple Podcasts. De ce să ignori acea audiență? Și invers, unii zic că n-au ce căuta pe YouTube. Am ezitat mult timp să urcăm podcastul pe YouTube pentru că nu aveam video (până în pandemie, când am înregistrat la distanță). Apoi am zis, de ce nu? Cu ajutorul Headliner, am creat video-uri simple cu o imagine și audio. Unele au o performanță modestă, dar altele au peste 26k de vizualizări. Asigură-te că podcastul este peste tot și lasă audiența să decidă unde ascultă.
43. Publică constant. Stabilește un ritm și respectă-l. Alege ceva rezonabil pentru tine și programul tău. Să publici săptămânal e admirabil, dar câți pot produce episoade în acest ritm? Dar nici să ai pauze de luni sau ani nu e ok, pentru că vei pierde audiența câștigată cu greu. La Zest, după câțiva ani mai haotici, am decis să avem două sezoane pe an, cu pauză între ele. Publicăm în martie-mai și septembrie-noiembrie (aproximativ), cu pauze binevenite de odihnă și reorganizare.
44. Da, e greu. După 90 de episoade, sunt zile în care mă gândesc s-o las baltă. Sunt sezoane pe care nu mai vreau să le pornesc. Interviuri pe care n-am chef să le programez. Dar știu că am creat ceva de la zero, că e un produs care îi ajută pe oameni (primim constant acest feedback), că evoluează (chiar dacă uneori imperceptibil) și că încă am idei și inspirație.
45. Acceptă haterii. Vor fi. Poate nu mulți, dar cineva îți va spune că nu inviți pe cine trebuie. Sau că nu pui întrebările potrivite. Sau că ceva nu faci cum trebuie. Dacă e ceva constructiv de luat din critica respectivă, primește și mergi mai departe. Dacă nu, ignoră. Haterii sunt un semn că ajungi la oameni. Good job.
46. Imperfecțiunea e inevitabilă. E suficient să fii mulțumit 70% din timp cu ce iese (sau fiecare cu procentul lui). Am primit o întrebare de la Anca Zaharia într-un interviu pentru Revista Golan: Te simți pe deplin răsplătită pentru munca făcută cu Zest Podcast? Nu, dar mă simt suficient de răsplătită să continui.
47. E (mai) ușor când ai oamenii potriviți lângă tine. Zest cu siguranță nu ar fi arătat la fel de bine și cel mai probabil n-ar fi fost la fel de longeviv fără s-o am alături în echipă pe Silviana Toader, care nu e doar un art director talentat și o minte creativă de excepție, dar e persoana pe care mă pot baza pentru un brainstorming, o părere sinceră și împărțirea workloadului.
48. Oamenii respectă profesionalismul. De la comunicarea dinainte de interviu, la organizare, setup, editare și produsul final, contează cum te prezinți.
49. Nu te supăra dacă prietenii sau cunoscuții nu-ți ascultă podcastul. Poate nu e în aria lor de interes sau nu sunt fani ai formatului. Nu înseamnă că nu te susțin.
50. Nu continua dacă nu-ți mai aduce bucurie, ca s-o parafrazez pe doamna Kondo. Dacă ai încercat tot ce s-a putut și tot se simte ca o corvoadă, ia o pauză mai lungă. Vezi ce se întâmplă. Revine cheful sau e dus de tot? Până și cele mai bune seriale se termină la un moment dat, preferabil cât încă sunt pe placul audienței.
51. Construiește un ecosistem în jurul podcastului (sau integrează-l într-unul deja existent): comunitate, cursuri, servicii, produse digitale etc. E mai ușor să-l faci și să-l continui când se integrează într-o logică mai largă a activității tale și când poți diversifica sursele de venit și satisfacție.
52. Simplifică, oriunde e posibil. Uită-te la proces de la A la Z și analizează ce-ți ocupă timpul și energia. Dacă poți lua un tool care să automatizeze lucrurile, cumpără-l. Dacă poți externaliza un task care te chinuie, fă-o. Dacă poți renunța la ceva ce e în plus și nu aduce suficientă valoare, taie. Cu cât e mai complicat, cu atât va fi mai greu de susținut pe termen lung.
53. Nu spune “da” când ai vrea să spui “nu”. Easier said than done.
54. Podcastul e un maraton, nu un sprint. Trebuie să-ți dozezi efortul, să ai un plan de acțiune pe termen lung, să te “alimentezi” cu energie și bani și să ai echipamentul potrivit.
55. Am auzit recent într-un podcast o frază care mi-a dat de gândit: Frustration is a sign that you have outgrown the process. Ia frustrarea sau nemulțumirea ca pe un semn că trebuie să schimbi ceva, nu să renunți.
Chiar și după 5 ani și 90 de episoade, lucrurile nu sunt clare. Sau poate mai ales după atât timp, simți nevoia să redefinești. Să reîmprospătezi. Să te întrebi dacă “de ce”-ul mai e valabil. Să verifici traseul – duce unde trebuie sau a deviat?
La fel ca lista de mai sus, Zest e work in progress. Nu în căutarea perfecțiunii (vezi 46), ci a plăcerii și sensului.